În conformitate cu dispozițiile art.953 din Codul Civil, moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă.

          Patrimoniul defunctului se transmite prin moştenire legală, în măsura în care cel care lasă moştenirea nu a dispus altfel prin testament.Constatăm astfel faptul că testamentul este regula, iar în cazul în care defunctul nu și-a manifestat voința cu privire la împărțirea bunurilor sale, legiuitorul a instituit câteva reguli.

       Așadar, potrivit art. 953 Cod Civil, moştenirea se cuvine, în ordinea şi după regulile stabilite în prezentul titlu, soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz. Descendenţii şi ascendenţii au vocaţie la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.

În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii.

           Vom enumera clasele de moștenitori și ordinea în care aceștia vin la moștenire.

       I. Soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul decedat dacă, la data deschiderii moştenirii nu există o hotărâre de divorţ definitivă. Acesta vine la moștenire cu oricare dintre cele patru clase de moștenitori, însă cota acestuia este diferită în funcție de fiecare clasă.

În absența moștenitorilor sau dacă niciuul dintre ei nu vrea ori nu poate să vină la moştenire, soţul supravieţuitor culege întreaga moştenire.

Cota succesorală a soţului supravieţuitor

(1) Cota soţului supravieţuitor este de:

a) un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului;

b) o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;

c) o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;

d) trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

           II. Descendenții- situația în care defunctul are copii/ nepoți de fiu/ strănepoți de fiu s.a

Descendenţii sunt copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit.

Descendenţii defunctului înlătură moştenitorii din celelalte clase şi vin la moştenire în ordinea proximităţii gradului de rudenie.

În concurs cu soţul supravieţuitor, descendenţii defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună trei sferturi din moştenire.

         III.Ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați- situația în care defunctul fie nu are descendenți, fie aceștia sunt renunțători ori nu vin la moștenire deoarece nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege

Ascendenţii privilegiaţi sunt tatăl şi mama defunctului.

Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul.

Ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi vin la moştenire dacă descendenţii nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni.

Dacă soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului, partea cuvenită clasei a doua este de două treimi din moştenire.

Dacă soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului, partea cuvenită clasei a doua este de o jumătate din moştenire.

Moştenirea sau partea din moştenire cuvenită ascendenţilor privilegiaţi şi colateralilor privilegiaţi se împarte între aceştia în funcţie de numărul ascendenţilor privilegiaţi care vin la moştenire, după cum urmează:

a) în cazul în care la moştenire vine un singur părinte, acesta va culege un sfert, iar colateralii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, vor culege trei sferturi;

b) în cazul în care la moştenire vin 2 părinţi, aceştia vor culege împreună o jumătate, iar colateralii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, vor culege cealaltă jumătate.

În cazul în care colateralii privilegiaţi nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni, ascendenţii privilegiaţi vor culege moştenirea sau partea din moştenire cuvenită clasei a doua.

În cazul în care ascendenţii privilegiaţi nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni, colateralii privilegiaţi vor culege moştenirea sau partea din moştenire cuvenită clasei a doua.

           IV. Ascendenții ordinari- cazul în care clasele mai sus prezentate nu vin la moștenire (fie pentru că nu există, fie pentru că sunt renunțători, fie pentru că nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege).

Ascendenţii ordinari sunt rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepţia părinţilor acestuia.

Ascendenţii ordinari vin la moştenire dacă descendenţii, ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni.

Ascendenţii ordinari vin la moştenire în ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.

În concurs cu soţul supravieţuitor, ascendenţii ordinari ai defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună un sfert din moştenire.

Moştenirea sau partea din moştenire cuvenită ascendenţilor ordinari de acelaşi grad se împarte între aceştia în mod egal.

          V. Colateralii ordinari- cazul în care clasele mai sus prezentate nu vin la moștenire (fie pentru că nu există, fie pentru că sunt renunțători, fie pentru că nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege).

Colateralii ordinari sunt rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, cu excepţia colateralilor privilegiaţi.

Colateralii ordinari vin la moştenire dacă descendenţii, ascendenţii privilegiaţi, colateralii privilegiaţi şi ascendenţii ordinari nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni. Colateralii ordinari vin la moştenire în ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.

În concurs cu soţul supravieţuitor, colateralii ordinari ai defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună un sfert din moştenire.

Moştenirea sau partea din moştenire cuvenită colateralilor ordinari de acelaşi grad se împarte între aceştia în mod egal.

      Cu privire la condițiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a culege o moștenire, amintim următoarele:

      1. Capacitatea de a moșteni

     O persoană poate moşteni dacă are capacitate, adică dacă există la momentul deschiderii moştenirii. Dacă, în cazul morţii mai multor persoane, nu se poate stabili că una a supravieţuit alteia, acestea nu au capacitatea de a se moşteni una pe alta.

      2. Nedemnitatea

      Este de drept nedemnă de a moşteni:

a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;

b) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului.

Tot astfel, Poate fi declarată nedemnă de a moşteni:

a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;

b) persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;

c) persoana care, prin doi sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.

            3. Vocația la moștenire

 Pentru a putea moşteni, o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege sau să fi fost desemnată de către defunct prin testament.

 Cu privire la PROCEDURA DE DEZBATERE A MOȘTENIRII, menționăm următoarele:

 La cererea moştenitorilor sau a altor persoane interesate, notarul public deschide procedura succesorală notarială, instrumentează şi soluţionează cauza succesorală şi eliberează certificatul de moştenitor.

 Certificatul de moştenitor eliberat de notarul public face dovada cu privire la:

a) calitatea de moştenitor legal şi/sau testamentar;

b) drepturile de proprietate sau alte drepturi prevăzute de lege ale moştenitorilor legali sau testamentari asupra bunurilor din patrimoniul autorului, menţionate în certificatul de moştenitor, şi întinderea acestora;

c) intrarea în stăpânirea de fapt asupra bunurilor succesorale de către moştenitorii nesezinari.

Tot astfel, procedura succesorală se poate suspenda dacă succesibilii îşi contestă unii altora calitatea sau nu se înţeleg cu privire la compunerea masei succesorale şi la întinderea drepturilor care li se cuvin.

În astfel de cazuri, ulterior eliberării unei încheieri de evidențe succesorale, moștenitorii se pot adresa instanței de judecată în vederea dezbaterii succesiunii.

Cabinetul de Avocat ”OANA ELENA BRAN” oferă servicii juridice calificate în diverse arii de practică ale dreptului, preponderent în probleme ce țin de materia dreptului penal/procesual penal și dreptului civil/procesual civil, asigurând clienților noștri asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor de judecată din București și din țară (Judecătorii, Tribunale, Curți de Apel), a organelor de urmărire penală (Parchete, DNA, DIICOT), a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, precum și în fața organelor administrației publice sau instituții.

Ne găsiți aproape de centru București. Biroul de avocatură este situat  în mun. București,  Piața Iulia nr.8, bl.i7, sc.2, ap.45, Sectorul 3 (zona Decebal).

Av. Oana Elena Bran

0771627909

e.avocatura@gmail.com