Reabilitarea
este instituția care înlătură consecințele condamnării, mai exact, dacă
intervine reabilitarea, mențiunile din cazierul judiciar vor fi șterse,
condamnatul bucurându-se din nou de încrederea societății.
Totodată,
în situația săvârșirii unei noi infracțiuni, cu ocazia intervenirii
reabilitării, nu este atrasă starea de recidivă.
În
funcție de modul în care poate fi obținută, reabilitarea este de drept sau
judecătorească. Reabilitarea de drept presupune, în primul rând, condamnarea
unei persoane fizice majore la pedeapsa amenzii (indiferent de numărul
ori de cuantumul zilelor-amendă), la pedeapsa închisorii de cel mult
doi ani ori pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată
sub supraveghere, iar în al doilea rând este necesară trecerea unei
perioade de timp de trei ani de la data la care pedeapsa principală
este executată sau considerată ca executată, termen în decursul căruia
condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune.
Cu
privire la reabilitarea judecătorească, spre deosebire de
reabilitarea de drept, aceasta poate fi acordată de instanța de
judecată în cazul condamnării unei persoane fizice majore la
pedeapsa închisorii mai mare de doi ani în regim de detenție ori a
detențiunii pe viață.
Observăm
astfel faptul că o condamnare la detențiunea pe viață nu împiedică o persoană
să se reintegreze în societate, să beneficieze de liberarea condiționată ori
chiar să fie reabilitată.
Pentru
a dispune reabilitarea judecătorească, instanța de judecată trebuie să verifice
îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții,
respectiv:
1. Dacă a fost împlinit termenul de
reabilitare prevăzut de lege, termen care poate fi de 4 ani, de 5 ani, de 7 ani
sau de 10 ani, în funcție de condamnare;
Potrivit art. 166 Cod Penal,
condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanţă, după împlinirea
următoarelor termene:
• 4 ani, în cazul condamnării la
pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depăşeşte 5 ani;
• 5 ani, în cazul condamnării la
pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
• 7 ani, în cazul condamnării la
pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani sau în cazul pedepsei detenţiunii pe
viaţă, comutată sau înlocuită cu pedeapsa închisorii;
• 10 ani, în cazul condamnării la
pedeapsa detenţiunii pe viaţă, considerată executată ca urmare a graţierii, a
împlinirii termenului de prescripţie a executării pedepsei sau a liberării
condiţionate.
Pentru
a stabili corect termenul de reabilitare, avem în vedere pedeapsa aplicată prin
hotărârea de condamnare, nu pedeapsa prevăzută de lege în norma de
incriminare.
Totodată,
nu prezintă importanță dacă discutăm despre o infracțiune continuată ori despre
o pluralitate de infracțiuni. Astfel, termenul de reabilitare începe să curgă
de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale sau de la data
când aceasta s-a prescris.
2. Cu privire la cea de-a doua
condiție, condamnatul trebuie să facă dovada achitării integrale a
cheltuielilor de judecată, precum și dovada îndeplinirii obligațiilor civile
stabilite prin hotărârea de condamnare , afară de cazul în care acesta
dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă
a renunțat la despăgubiri.
Instanța
competentă să dispună asupra cererii de reabilitare este fie cea care a judecat
în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea pentru care se cere
reabilitarea, fie instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie
domiciliază condamnatul sau în care a avut ultimul domiciliu, dacă la data
introducerii cererii domiciliază în străinătate.
Cu
privire la efectele reabilitării, aceasta face să înceteze decăderile şi
interdicţiile, precum şi incapacităţile care rezultă din condamnare.
Totodată, reabilitarea nu are ca
urmare obligaţia de reintegrare în funcţia din care condamnatul a fost scos în
urma condamnării ori de redare a gradului militar pierdut și nu are efecte
asupra măsurilor de siguranţă.
Cabinetul de
Avocat ”OANA ELENA BRAN” oferă servicii juridice calificate în diverse arii de
practică ale dreptului, preponderent în probleme ce țin de materia dreptului
penal/procesual penal și dreptului civil/procesual civil, asigurând clienților
noștri asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor de judecată din
București și din țară (Judecătorii, Tribunale, Curți de Apel), a organelor de
urmărire penală (Parchete, DNA, DIICOT), a autorităților cu atribuții
jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, precum și
în fața organelor administrației publice sau instituții.
Ne găsiți
aproape de centru București. Biroul de avocatură este situat în mun. București, Piața Iulia nr.8, bl.i7, sc.2, ap.45,
Sectorul 3 (zona Decebal).
Av. Oana Elena
Bran
0771627909